Superputere

superputere este un stat care are capacitatea de a influența evenimentele sau își exercită puterea la scară globală, situându-se la alt nivel decât toate celelalte puteri. În zilele noastre, asta implică o mare putere economică și științifico-tehnologică, o populație numeroasă și forțe armate puternice, inclusiv forțe aeriene, spațiale și un arsenal de arme de distrugere în masă.

La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, Statele Unite ale Americii s-au afirmat pe scena internațională ca una dintre cele două puteri dominante ale lumii. Cum cea mai mare parte a războaielor au fost purtate departe de granițele naționale ale SUA, țara nu a suferit distrugerile economice mari și pierderile de vieți omenești din rândurile populației civile care au marcat majoritatea țărilor din Europa sau Asia în perioada războiului. La sfârșitul războiului, SUA construise o infrastructură industrială și tehnologică care au făcut ca forțele militare americane să fie cele mai puternice din lume.

La sfârșitul războiului, o bună parte a Europei a fost ocupată de Uniunea Sovietică care era condusă de Iosif Vissarionovici Stalin. În ciuda încercărilor de a crea coaliții multinaționale sau organisme legislative internaționale (precum ONU), devenea din ce în ce mai clar că cele două mari țări învingătoare, având vederi diferite asupra organizării lumii post-belice, SUA și URSS, deveneau puterile econimice și politice dominante în nou izbucnitul război rece.

Termenul de superputere a fost prima oară folosit în acest context în anul 1930, conform Oxford English Dictionary, dar nu a devenit o caracterizare acceptată pentru SUA și URSS până la sfârșitul războiului. În perioada anilor ’20, termenul era folosit mai degrabă pentru a descrie electrificarea.

La încheierea celui de-al doilea război mondial, cele două țări, SUA și URSS, au devenit parte a unei lumi noi, bipolare, care se deosebea de lumea multipolară antebelică. În anii ce au urmat, mai multe națiuni au inițiat programe care să le garanteze propriul statut de superputeri independente. Astfel,Regatul Unit, China și Franța au dezvoltat propriul program de arme nucleare, atât în încercarea de câștiga independența față de URSS și SUA, cât și din dorința de a juca un rol mai important pe scena politică mondială.

Ideea că Războiul Rece a evoluat numai în jurul cele două națiuni, sau în jurul celor două blocuri politico-militare rivale, a fost puternic contestată de istorici după prăbușirea Uniunii Sovietice. Lumea bipolară nu a existat decât dacă sunt ignorate diferitele mișcări și conflicte care au apărut fără a fi infleunțate de cele două așa-numite superputeri. În plus, cele mai multe dintre conflictele dintre cele două superputeri au fost duse în așa-numitele războaie prin mandat.

După dezintegrarea Uniunii Sovietice în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, termenul de hiperputere a fost atribuit SUA, ca unica superputere rămasă după terminarea Războiului Rece. Acest termen a fost prima oară folosit de ministrul francez de externe Hubert Védrine în anii ’90. Dacă această descriere a SUA ca hiperputere este corectă, se mai discută încă. Un adversar important al teoriei hiperputerii este Samuel P. Huntington, el considerând că lumea de azi este una mai degrabă una a unei balanțe a puterii multipolare.

Statele Unite ale Americii

SUA au fost pe timpul Războiului Rece în fruntea NATO, cunoscut și ca Blocul Occidental sau țarile dezvoltate. După încheierea Războiului Rece, SUA a rămas cea mai mare superputere, cucea mai puternică economie, o țară care cheltuiește pentru armată mai mult decât următoarele 12 țări importante din punct de vedere militar(47% din totalul cheltuielilor militare la nivel mondial). Însă, datorită puterii economiei sale, SUA nu cheltuiește decât o mică parte din Produsul Național Brut pentru înarmare în comparație cu alte țări.

Uniunea Sovietică / Rusia

Uniunea Sovietică a fost rivalul SUA pe toată durata Războiului Rece. Uniunea Sovietică nu era doar o superputere rivală, dar era și un rival ideologic, apărător al ideologiei comuniste care se oponea capitalismului occidental. Uniunea Sovietică conducea Pactul de la Varșovia, cunoscut și sub numele de Blocul Răsăritean, sau țările în curs de dezvoltare.

Unii analiști susțin că Rusia a rămas o superputere și după încheierea Războiului Rece, iar influența sa economică în piața energetică rămâne un factor decisiv în economia mondială. [1] [2]

Superputerile în istorie

Deși termenul de superputere este unul inventat de puțină vreme, caracterizarea a fost aplicată retroactiv unor puteri militaro-economice din trecut.

  1. Cea mai veche superputere a fost civilizația din Mesopotamia, cu o bogătie de neegalat, care a dominat cultural și militar Asia și zonele învecinate.
  2. Imperiul Roman stăpânea cea mai mare parte a Europei, Africii de Nord și Asia Mică.
  3. Imperiul Chinez a avut multă vreme cea mai puternică flotă din lume, neîntrecută ca număr până la începutul secolului al XIX-lea.
  4. Imperiul Mongol se întindea din Asia de Sud-est până în Europa Răsăriteană.
  5. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, Imperiul Otoman se întindea de la Strâmtoarea Gibraltar până la Golful Persic și a luptat cu națiunile europene în încercarea de a avansa în inima continentului, pornind din Balcani.
  6. Pe durata Siglo de Oro, Imperiul Spaniol stăpânea întinse teritorii din Italia, Germania, Portugalia, Țările de Jos, ca și numeroase colonii în America, Africa și Asia.
  7. După câștigarea independenței de sub dominația spaniolă, Imperiul Olandez a reușit să cucerească numeroase colonii pe tot globul.
  8. De-a lungul timpului, Franța a reușit în mai multe rânduri să aibă cea mai numeroasă armată, având colonii în Africa Occidentală, Americile de Nord și de Sud și Asia de Sud-est.
  9. În momentul de maximă dezvoltare de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Imperiul Britanic stăpânea un sfert din teritoriul Pământului cu o treime din populația planetei. Se spunea că „soarele nu apune niciodată în Imperiul Britanic.”

Este mai greu de apreciat dacă fac parte sau nu din această categorie națiuni care au avut o hegemonie de necontestat asupra unor teritorii întinse, într-o epocă în care consemnările istorice nu au fost așa de multe sau în care descoperirea Lumii Noi nu avusese loc încă. Națiuni precum Egiptul Antic, Imperiul Persan și imperiul efemer greco-macedonean a lui Alexandru Macedon ar putea fi considerate niște superputeri timpurii, cel puțin pentru vremea în care înțelegerea a ceea ce era „lumea” era mult mai limitată decât în zilele noastre.

Superputeri in secolul XXI

Brazilia

China

Uniunea Europeana

India

Rusia

Cu toate că SUA își menține înca poziția de lider mondial, secolul XXI ar putea aduce noi superputeri:

  • Brazilia – teritoriu mare, populație numeroasă, armata mare, economie dezvoltată; superputere agricolă si petrolieră
  • China – populație numeroasă, economie cu o creștere rapidă, teritoriu mare, armata mare
  • India – populație numeroasă (statul democratic cu cea mai mare populație), creștere rapidă a economiei, teritoriu mare
  • Rusia – cu toate că URSS-ul s-a destrămat în 1991, Rusia rămâne o putere; creștere rapidă a economiei, superputere energetică, armată mare
  • Uniunea Europeana – populație numeroasă, economie dezvoltată, rata a inflației mică, calitate bună a vieții

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Superputere

(Visited 13 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *